deschide meniu

Galerie imagini (click pentru a mări)

Strada Unirii / Strada Elisabeta (Erzsébet utca)

Una dintre cele mai vechi şi importante străzi ale cetăţii medievale, strada Sfântul Mihail, cunoscută azi drept strada Unirii, poartă amintirile şi păstrează forfota oraşului de altădată.

Strada principală ce lega porţile cetăţii medievale, de la est la vest (de la Poarta Sfântul Gheorghe la Poarta Sfântul Mihail) păstra numele celei vestice, şi anume Sfântul Mihail. Denumită strada Elisabeta (Erzsébet utca), ea a păstrat şi în imaginea surprinsă de Cserni la sfârşitul secolului al XIX-lea atmosfera de atunci a oraşului. La 1918 a fost redenumită Inocenţiu Micu Klein, apoi a purtat succesiv numele de strada Unirii, Nicolae Iorga, redevenind str. Unirii. Ea era axa principală a cetăţii medievale, delimitată la nord-est de strada Farmaciei (Apotheke Gasse/astăzi str. Mitropolit Andrei Şaguna), prin edificiul Casei Camerale (astăzi Liceul Teologic Romano-Catolic „Gróf Majláth Gusztáv Károly”), iar la vest de clădirea administrativă a spitalului militar, colţ cu Postgasse (astăzi str. Păcii).

Edificiul Casei Camerale, construit în prima jumătate a veacului al XVIII-lea, imediat după instalarea habsburgilor în Cetatea Alba Carolina, a înglobat o clădire mai veche, pentru a răspunde necesităţilor noii administraţii. Era o instituţie ce ţinea de administraţia financiară, subordonată Tezaurariatului, iar clădirea adăpostea birourile comisarilor ce colectau pe plan local veniturile din exploatările miniere, saline şi alte impozite.

Odată cu ridicarea Cetăţii Vauban, rolul străzii Sfântul Mihail a trecut pe plan secund. La 1850 nu mai era denominată, ea transformându-se într-o stradă comercială şi administrativă ce deservea locuitorii diverselor categorii sociale ale cetăţii, de la militari, la preoţi, orăşeni şi ţărani. Axa principală a cetăţii a devenit traseul noilor porţi, strada ce lega impozanta Poartă a lui Carol (Poarta a III-a) de Poarta Episcopului (Poarta a IV-a).

Aşa cum se poate observa în fotografiile de epocă, strada păstra amintirea atmosferei de odinioară din cetatea Alba Carolina. Chiar dacă era iluminată, ea nu era pietruită. Astăzi putem recunoaşte, între clădirile păstrate parţial, magazinele deţinute de comercianţii evrei bogaţi ai vremii. La nord - colţ cu strada Poştei (Postgasse) - era construcţia ce adăpostea cabinetul medicului A[braham] Mandel. Ştim că medicul deţinea în 1928 un autoturism Chrysler. Familia Mandel a fost o importantă familie de medici în oraş, printre descendenţi numărându-se, în prima jumătate a secolului al XX-lea, dr. Iacob Mandel şi dr. Paul Mandel, tată şi fiu.

Din clădirea localului lui Martin Ludwig, precum şi din magazinul lui M. Friedmann nu a mai rămas astăzi nimic. Locul lor a fost luat de un ansamblu de clădiri noi. În prima jumătate a secolului al XX-lea, probabil un descendent al familiei Ludwig, Mihail Ludwig, avea o firmă înregistrată în Râşnov, iar pe strada Unirii deţinea o brutărie şi comercializa produse de panificaţie „şi derivate”. M. Friedmann provenea probabil din familia lui Abraham Friedmann, rabinul-şef al comunităţii evreieşti al oraşului, în anul 1879. Pe la 1900, M. Friedmann deţinea în Cetate un magazin universal, unde se comercializau diverse produse alimentare, dulciuri, haine pentru civili şi uniforme militare. În primele decenii ale secolului al XX-lea, comerciantul Mauritius Friedmann avea firma înregistrată în judeţul Sălaj, iar la Alba Iulia deţinea doar o reprezentanţă („agentură”).

Frontul sudic al străzii cuprindea impozantul zid de incintă al reşedinţei comandantului cetăţii, vechea Casă Mikó (edificată în secolul al XVII-lea). În deceniul cinci al secolului al XX-lea, pe strada Unirii, ştim că mai funcţionau, la nr. 1, o librărie şi o papetărie, la nr. 3, un magazin de pielărie şi o ceasornicărie, iar la nr. 7, un atelier de rame şi pictură. (L.S.)