deschide meniu

Galerie imagini (click pentru a mări)

Poarta a IV-a

Numită în trecut şi „Poarta Episcopului”, este situată în partea de vest a Cetăţii, în zona mediană a curtinei ce uneşte bastioanele Sf. Mihail şi Trinitarienilor. Prevăzută cu o singură intrare, carosabilă, şi cu pod mobil la exterior, ea permitea accesul în incintă după trecerea de celelalte două porţi de pe latura de vest (a V-a şi a VI-a).

Tunelul porţii, acoperit cu o boltă de factură barocă, străbate curtina de la est la vest, ducând la podul mobil. Intrarea în gang este marcată de un portal monumental, decorat în maniera porţilor de pe latura de est. Doi pilaştri profilaţi, având în partea superioară capiteluri cu volute de factură ionică, decorate suplimentar cu ghirlande vegetale, susţin antablamentul. Fiecare pilastru are angajat în partea inferioară un piedestal (stilobat) pe care se sprijină câte o coloană, servind drept soclu celor doi atlanţi care, prin intermediul capitelurilor, susţin la rândul lor partea superioară a portalului.

Antablamentul este alcătuit dintr-o arhitravă uşor profilată, o friză continuă nedecorată şi o cornişă de forma unei acolade care adăposteşte, în zona mediană, acvila bicefală încoronată, ce ţine în gheare sceptrul şi sabia – simboluri ale puterii – ce reprezintă emblema de stat a Imperiului Austriac. Spaţiile de forma a două triunghiuri cu latura lungă curbată, situate în partea superioară a golului de acces, sunt decorate cu arme, stindarde şi alte echipamente militare antice (armuri, coifuri), reprezentate în tehnica basoreliefului. Bolţarul median al arcului porţii poartă o mască ce pare a fi întruchiparea Mâniei (Furor). Deasupra cornişei, în dreptul celor doi pilaştri, sunt reprezentate, pe câte un mic edicul prismatic, ghiulele ornamentale în explozie.

În spatele portalului, de o parte şi de alta a pasajului carosabil, se aflau camerele de gardă ale garnizoanei, iar la etaj erau încăperi de locuit.

Poarta a IV-a, alături de celelalte trei de pe latura de est, prin decoraţia plastică a faţadei, face parte dintr-un amplu program propagandistic, menit să glorifice persoana împăratului Carol al VI-lea şi, totodată, reprezintă un valoros monument de artă barocă transilvăneană, datând din primele decenii ale secolului al XVIII-lea. (C.A.)