deschide meniu

Galerie imagini (click pentru a mări)

Poarta a III-a

Poarta a III-a, amplasată pe latura de est a incintei, este principalul punct de acces în cetate. Ea se dovedeşte a fi cea mai impozantă dintre cele şase porţi ale fortificaţiei, remarcându-se, nu doar prin dimensiuni, ci şi prin bogăţia decorului, ce face parte dintr-un program mai amplu, menit a-l glorifica pe împăratul Carol al VI-lea. Totodată, prin calitatea plasticii figurative, acest monument, împreună cu celelalte porţi ale cetăţii Alba Carolina, a influenţat evoluţia sculpturii baroce din Transilvania.

A fost construită în perioada 1715-1728, aici desfăşurându-şi activitatea o experimentată echipă de pietrari şi sculptori, dintre care a fost consemnat în documente bavarezul Johann König.

Este o poartă monumentală de forma unui arc de triumf, având în partea superioară un edicul prismatic, pe coronamentul căruia este amplasată statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea. Dispune de trei intrări: una carosabilă şi două pietonale, mai mici, iar podul din faţa acesteia era mobil, ridicându-se seara, poarta fiind astfel închisă până la răsăritul soarelui.

Decoraţia faţadei exterioare – estice – a porţii este una mai sobră, iar în realizarea ei s-au utilizat elemente din arhitectura greacă, specifice ordinului doric. Astfel, golurile de acces sunt flancate fiecare de câte doi pilaştri masivi pe care se sprijină o friză de factură dorică, alcătuită dintr-o alternanţă de triglife şi metope, acestea din urmă fiind decorate cu arme (tunuri) şi echipament militar (coifuri şi armuri) reprezentate în basorelief. Cornişa situată în partea superioară, de forma unei acolade, protejează friza şi, în zona mediană, adăposteşte pajura bicefală, încoronată, cu aripile deschise, care are pe piept blazonul Principatului Transilvaniei şi ţine în gheare semnele puterii - spada şi sceptrul.

Deasupra intrărilor pietonale sunt amplasate două panouri în care sunt reprezentate în basorelief scenele: Învestirea lui Eugeniu de Savoia de către împărat în fruntea coaliţiei antiotomane – la dreapta şi Întoarcerea din campania victorioasă şi primirea triumfală a comandantului – la stânga. Spaţiile de forma unor triunghiuri cu latura lungă curbată, situate în partea superioară a fiecărui gol de acces, sunt decorate cu arme şi alte echipamente militare antice, reprezentate, la rândul lor, în basorelief.

La baza ediculului ridicat peste poarta propriu-zisă se află un parapet ritmat de prelungirile pilaştrilor din faţada nivelului inferior şi decorat cu aceleaşi motive militare: arme, echipament de luptă şi stindarde. La extremităţi, deasupra pilaştrilor laterali, se află două grupuri statuare alcătuite fiecare din câte doi prizonieri turci legaţi de o coloană împodobită cu echipament militar capturat: steaguri, armuri, ţevi de tun, trompete şi tobe.

Decoraţia faţadei interioare – vestice – este cu mult mai bogată, exuberantă chiar, de certă factură barocă. Pilaştrii care încadrează golurile de acces sunt profilaţi şi au în partea superioară capiteluri de factură ionică, cu volute decorate suplimentar cu ghirlande vegetale. Fiecare pilastru are angajat în partea inferioară un piedestal (stilobat) pe care se sprijină câte o coloană, servind drept soclu celor patru atlanţi care poartă capitelurile ce susţin antablamentul. Atlanţii au trupurile puternice, încovoiate de efortul depus, şi exprimă stări sufleteşti diferite: revoltă, resemnare, nepăsare şi durere.

Deasupra celor două goluri de acces pietonal se află panouri decorative realizate în basorelief, reprezentând scene din luptele împotriva turcilor. Acestea au în partea inferioară, fiecare, câte un blazon princiar redat în altorelief. Şi pe această faţadă, spaţiul din partea superioară a intrărilor a fost decorat, fiind reprezentate arme, tunuri, ghiulele, scuturi, armuri şi coifuri.

Antablamentul este alcătuit dintr-o arhitravă uşor profilată, o friză continuă bogat decorată cu piese de echipament militar şi o cornişă de forma unei acolade, ce adăposteşte în zona mediană un scut cu emblema împăratului Carol al VI-lea. În partea superioară, se află un parapet ritmat de prelungirile pilaştrilor din nivelul inferior, decorat cu aceleaşi motive militare, flancate de puti. Deasupra fiecărui pilastru ce armează parapetul se află câte o statuie reprezentând patru dintre virtuţi: Abundenţa (Pacea), Gloria (Înţelepciunea), Justiţia (Echilibrul), Forţa (Războiul).

Din partea dreaptă a faţadei vestice porneşte o scară ce duce la baza ediculului - o construcţie de mici dimensiuni, de forma unui trunchi de piramidă cu laturile curbe - pe care este amplasată statuia ecvestră a împăratului, încadrată de prizonieri turci prăvăliţi, printre care trece maiestuos împăratul. Acesta poartă un echipament militar roman, sugerându-se, şi pe această cale, ideea descendenţei monarhului din vechii împăraţi ai Romei.

Edificiul are o încăpere strâmtă şi scundă, în care accesul se realizează printr-o uşă dreptunghiulară, plasată pe faţada vestică, în timp ce pe latura opusă există două mici ferestre semicirculare, prevăzute cu zăbrele. Timp de decenii s-a considerat că aici ar fi fost închis Horea, liderul răscoalei din 1784, înaintea execuţiei. (C.A.)