deschide meniu

Galerie imagini (click pentru a mări)

Fotografii urbei

Avem elementele care ne permit să afirmăm că în Alba Iulia au existat în epoca modernă personalităţi care s-au îngrijit de memoria locului.
Pasiunea pentru frumos şi prezervarea trecutului au stimulat strădaniile celor care, prin fotografiile făcute de ei, reuşesc să ne transmită parfumul oraşului de altădată.
Prima etapă a demersului nostru, Alba Iulia - o istorie în imagini a oraşului prin străzile şi monumentele sale, are la bază două colecţii importante de fotografii, deţinute de Muzeul Naţional al Unirii, Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia şi de Primăria Municipiului Alba Iulia.
Aceste fotografii au fost făcute timp de şapte decenii de doi dintre pasionaţii fotografi ai oraşului: Adalbert Cserni şi Arthur Bach.

Adalbert Cserni (1842-1916) profesor la Gimnaziul Superior Romano-Catolic din Alba Iulia, naturalist, arheolog, istoric, numismat, geolog, astronom, fotograf sunt doar câteva dintre ipostazele cu care s-a menținut în conştiinţa colectivă.
Personalitate complexă, primul director al muzeului albaiulian, a rămas unul dintre cei mai reprezentativi specialişti ai locului, în special în arheologie şi istorie veche.

Spirit central-european, doctor la Universitatea din Cluj, cu teza Idei despre schimbările suprafeţei Pământului (20 aprilie 1882), din jurul anului 1880 pasiunea lui Cserni a devenit cercetarea arheologică.
A fost unul dintre fondatorii Societăţii de istorie, arheologie şi ştiinţele naturii a comitatului Alba de Jos (1887), a colaborat la Corpus Inscriptionum Latinarum şi la Archaeologiai értesitö (Comunicări arheologice); una dintre cele mai importante lucrări ale sale a fost Istoria comitatului Alba inferioară în epoca romană (1901), unde a sintetizat şi a interpretat datele privitoare la toate săpăturile arheologice pe care el le-a efectuat.

Pentru posteritate, la fel de importantă a fost şi pasiunea sa pentru fotografie.
Cserni ne-a lăsat primele fotografii referitoare la urbanistica oraşului şi la viaţa cotidiană din vremea sa, realizate cu mijloacele tehnice de atunci. Fondul de clişee fotografice pe sticlă (790 de bucăţi) şi celuloid, ca şi fotografiile păstrate doar pe hârtie (într-un număr de 461) făcute de Cserni ne oferă imagini legate de cercetările arheologice, de monumentele urbei, dar şi detalii din viaţa cotidiană de la 1900 a oraşului: vestimentaţie, ipostaze ale vieţii de familie, portrete, imagini din vechiul muzeu al oraşului, instantanee, imagini din curtea şi locuinţa sa.

Dacă Adalbert Cserni a fost o personalitate enciclopedică, Arthur Bach (1894-1979) a fost un fotograf profesionist.
El a continuat munca tatălui său, Karl Bach, de la care a preluat atelierul din centrul oraşului de jos, din zona fostei gări mici a mocăniţei, unde a lucrat până la sfârşitul vieţii.
Arthur Bach ne-a lăsat cealaltă bogată colecţie de fotografii, care ne permite astăzi să vedem cum arăta oraşul de odinioară. Munca i-a fost continuată de soţia sa, Irina (născută Fekete), şi de fiica sa, Heda, până în anii ’80 ai secolului trecut, când prin sistematizarea ceauşistă le-a fost demolat atelierul.

Colecţia lui Arthur Bach, care numără 266 de imagini - unele păstrate pe suport de sticlă (189), altele pe celuloid (77) - realizate în deceniile patru şi cinci ale secolului XX, a fost cumpărată de Primăria din Alba Iulia de la familia Bach, stabilită în Germania.
Fotografiile au o tematică variată: vederi generale cu oraşele Alba Iulia, Abrud, Aiud, Blaj, Zlatna, Hunedoara, Orăştie sau cu localităţile Uioara, Întregalde, Brad, Ţebea, Geoagiu Băi; de la monumentele naturii cum sunt cele de la Cheile Gălzii, Cheile Râmeţului, Scărişoara, Huda lui Papară, la clădiri, pieţe, parcuri (de la Lumea Nouă) sau monumente istorice ori evenimente şi tradiţii, aşa cum este Târgul de fete de pe Muntele Găina. (L.S.)